Sisteme de drept comparate - Manuel Gutan

Lucrarea de fata incearca sa explice cititorului ca dreptul comparat nu reprezinta doar ceea ce se intelege pe scara larga astazi in Romania: un demers de descriere a modului in care anumite sisteme de drept straine reglementeaza diverse institutii juridice. Se uita, adesea, faptul ca a compara inseamna macar a juxtapune, a scoate in evidenta asemanari si deosebiri intre sistemele si institutiile juridice straine analizate. Pentru partizanii acestui tip de abordare, a compara inseamna a realiza un demers stiintific natural ce nu necesita niciun fel de expertiza de ordin metodologic. In acest context, dorim sa provocam cititorul la o perspectiva diferita, oferindu-i o baza teoretica minimala necesara pentru a se lansa in studiul comparativ aprofundat al dreptului. Tocmai de aceea, atragem atentia ca, in urma lecturarii acestei lucrari, studentul, masterandul, doctorandul, post-doctorandul si cercetatorul versat al dreptului nu vor deveni cu adevarat comparatisti. Pentru aceasta e nevoie de ani buni de experienta si reflectie in materie. Toti acestia vor avea insa posibilitatea sa stie cel putin de unde sa porneasca si, eventual, ce cale sa urmeze in analiza comparativa a dreptului.

Cuprins
 

• Capitolul 1. Introducere
  • Sectiunea 1. Actualitatea dreptului comparat
  • Sectiunea a 2-a. Titlul, scopul, continutul si structura manualului
  • Sectiunea a 3-a.Bibliografie
• Capitolul I. Scurta perspectiva istorica
  • Sectiunea 1. Evolutia dreptului comparat pe plan mondial
    • §1. Dreptul comparat si descoperirea alteritatii in drept (1800-1850)
    • §2. Institutionalizarea dreptului comparat (1850-1900)
    • §3. De la abordarea formal juridica la abordarea contextuala (1900)
    • §4. Dreptul comparat in prima jumatate a secolului al XX-lea: nasterea metodei functionaliste
    • §5. Dreptul comparat in a doua jumatate a secolului al XX-lea si inceputul secolului al XXI-lea
  • Sectiunea a 2-a. Evolutia dreptului comparat in Romania
  • Sectiunea a 3-a. Bibliografie
• Capitolul II. Teoria compararii juridice – un demers metodologic astazi inutil?
  • Sectiunea 1. Dreptul comparat, o practica juridica lipsita de fundamente teoretice
  • Sectiunea a 2-a. Dreptul comparat, o teorie juridica lipsita de finalitate practica
  • Sectiunea a 3-a. Dreptul comparat intre teorie si finalitate practica
  • Sectiunea a 4-a. Bibliografie
• Capitolul III. Definitia dreptului comparat
  • Sectiunea 1. Ce este dreptul comparat?
    • §1. Notiunea de „Drept comparat”
    • §2. Dreptul comparat: stiinta sau metoda?
      • 2.1. Dreptul comparat ca stiinta autonoma
        • 2.1.1. Dreptul comparat intre stiinta auxiliara si stiinta autonoma
        • 2.1.2. De la metoda la stiinta
        • 2.1.3. Leontin-Jean Constantinesco
        • 2.1.4. Sfarsitul secolului al XX-lea
        • 2.1.5. Redeschiderea dosarului „dreptul comparat ca stiinta” la inceputul secolului al XXI-lea
      • 2.2. Dreptul comparat ca metoda
      • 2.3. Dreptul comparat ca disciplina distincta in curriculum-ul universitar
  • Sectiunea a 2-a. Mai mult decat o simpla metoda
  • Sectiunea a 3-a. Bibliografie
• Capitolul IV. Ce comparam? Obiectul Dreptului Comparat
  • Sectiunea 1. Ce nu poate fi obiectul dreptului comparat
    • §1. Dreptul comparat si sistemul de drept national
    • §2. Dreptul comparat si dreptul strain
  • Sectiunea a 2-a. Macrocomparatie si microcomparatie
    • §1. Macrocomparatia
      • 1.1. Cate sisteme de drept trebuie avute in vedere si care anume?
        • 1.1.1. Factorii obiectivi
        • 1.1.2. Factorii aparent obiectivi
        • 1.1.3. Factorul subiectiv
      • 1.2. Care este obiectul specific macrocomparatiei?
    • §2. Marile sisteme de drept sau familiile juridice
    • §3. Mai este actuala gruparea sistemelor de drept nationale in mari sisteme de drept/familii juridice?
    • §4. Sistemele de drept mixte / dreptul mixt
  • Sectiunea a 3-a. Microcomparatia
  • Sectiunea a 4-a. Concluzii
  • Sectiunea a 5-a. Bibliografie
• Capitolul V. Ce nu este dreptul comparat? Dreptul comparat in relatie cu alte discipline juridice
  • Sectiunea 1. Teoria generala a dreptului
  • Sectiunea a 2-a. Filosofia dreptului
  • Sectiunea a 3-a. Istoria dreptului
    • §1. Obiect si relevanta
    • §2. Dreptul roman si dreptul comparat in procesul legitimarii din perspectiva istorica a dreptului european
      • 2.1. Necesitatea de a justifica istoric un drept european unificat
      • 2.2. Dreptul roman – o posibila solutie?
      • 2.3. Drept comparat si istorie juridica in Romania contemporana
  • Sectiunea a 4-a. Etnologia juridica
  • Sectiunea a 5-a. Sociologia juridica
  • Sectiunea a 6-a. Antropologia juridica
  • Sectiunea a 7-a. Dreptul comparat si limba/limbajul juridic
  • Sectiunea a 8-a. Analiza economica a dreptului (Law and Economics)
  • Sectiunea a 9-a. Dreptul international public
  • Sectiunea a 10-a. Dreptul international privat
  • Sectiunea a 11-a. Dreptul transnational
  • Sectiunea a 12-a. Concluzii
  • Sectiunea a 13-a. Bibliografie
• Capitolul VI. De ce avem nevoie de comparare juridica? Functiile dreptului comparat
  • Sectiunea 1. Functiile teoretice ale Dreptului comparat
    • §1. Functia de cunoastere
    • §2. Functia de autocunoastere. Obtinerea unei mai bune intelegeri a propriului sistem de drept
    • §3. Elaborarea unei „teorii universale a dreptului”
  • Sectiunea a 2-a. Functiile practice ale dreptului comparat
    • §1. Functia legislativa. Dreptul comparat ca instrument la indemana legiuitorului national
    • §2. Functia de unificare si armonizare a dreptului
      • 2.1. Nivelul international sau global
      • 2.2. Unificarea dreptului la nivel regional
      • 2.3. Rolul dreptului comparat in constructia unui drept european unificat
        • 2.3.1. Necesitatea unei profunde si sistemice convergente juridice europene
        • 2.3.2. Unificarea dreptului privat european si spatiul academic
        • 2.3.3. Rolul dreptului comparat
          • A. Rolul dreptului comparat in edictarea dreptului european
          • B. Rolul dreptului comparat in aplicarea dreptului european
      • 2.4. Unificarea dreptului la nivel national
    • §3. Dreptul comparat si instantele judecatoresti
      • 3.1. Instantele judecatoresti nationale
      • 3.2. Instantele judecatoresti internationale
    • §4. Dreptul comparat, un instrument la indemana practicienilor dreptului
  • Sectiunea a 3-a. Functia educativa. Dreptul comparat ca disciplina de studiu
    • §1. Posibilitatea cunoasterii altor sisteme de drept decat cel national
    • §2. O mai buna intelegere a propriului sistem de drept
    • §3. Studiul dreptului comparat vs. studiul comparat al dreptului
    • §4. Dreptul comparat poate contribui la educatia studentilor la drept prin formularea unei epistemologii a dreptului
  • Sectiunea a 4-a. Comparare integrativa sau comparare diferentiala?
  • Sectiunea a 5-a. Dreptul comparat ca „dialog intre egali”
  • Sectiunea a 6-a. Dreptul comparat si postularea identitatii juridice nationale
  • Sectiunea a 7-a. Bibliografie
• Capitolul VII. Metodologia compararii juridice
  • Sectiunea 1. Metoda comparativa
    • §1. Metoda comparativa si dreptul
    • §2. Metoda ori metodele dreptului comparat?
  • Sectiunea a 2-a. Preliminariile compararii juridice
    • §1. Fixarea scopului compararii
    • §2. Alegerea obiectului compararii
    • §3. Comparabilitatea
      • 3.1. Tertium comparationis
      • 3.2. Echivalenta lingvistica
      • 3.3. Echivalenta institutionala
      • 3.4. Echivalenta functionala
      • 3.5. Echivalenta structurala
      • 3.6. Concluzii
  • Sectiunea a 3-a. Metoda functionalista
    • §1. Evolutie si componente metodologice
    • §2. Critica metodei functionaliste
      • 2.1. Probleme intrinseci ale metodei functionaliste
      • 2.2. Abordarea contextualizata a dreptului (law in context)
      • 2.3. Dreptul inteles prin prisma culturii (law as culture)
      • 2.4. Dreptul in actiune (law in action)
      • 2.5. Studiul critic al dreptului (Critical Legal Studies)
      • 2.6. Dreptul comparat si teoria/filosofia dreptului (Comparative Law and Jurisprudence)
    • §3. Concluzii
  • Sectiunea a 4-a. Drept comparat si contextualism in Romania contemporana
  • Sectiunea a 5-a. Etapele compararii juridice
    • §1. Cunoasterea obiectului compararii juridice
    • §2. Intelegerea obiectului compararii juridice
    • §3. Compararea propriu-zisa
    • §4. Explicarea rezultatelor compararii
  • Sectiunea a 6-a. Compararea in materie de Drept public
  • Sectiunea a 7-a. Limitele compararii in drept
  • Sectiunea a 8-a. Concluzii
  • Sectiunea a 9-a. Bibliografie
• Capitolul VIII. Dreptul comparat si transplantul juridic
  • Sectiunea 1. Drept comparat si transplant juridic
  • Sectiunea a 2-a. Transplantul juridic ca metafora
  • Sectiunea a 3-a. E posibil sa importam? Posibilitatea transplantului juridic
  • Sectiunea a 4-a. Fenomenologia transplantului juridic
    • §1. Cine importa? Actorii transplantului juridic
    • §2. De ce importam? Cauzele transplantului juridic
      • 2.1. Cauzele subiective ale transplantului juridic
      • 2.2. Cauzele obiective ale transplantului juridic
    • §3. Ce importam si in ce cantitate? Obiectul transplantului juridic
    • §4. De unde importam? Modelele transplantului juridic
    • §5. Prin ce tehnici importam? Mecanismele transplantului juridic
    • §6. Cum importam? Modalitatile transplantului juridic
    • §7. In ce scop importam? Finalitatile transplantului juridic
    • §8. Care sunt consecintele? Efectele transplantului juridic
    • §9. Cum ar trebui sa importam? Transplantul juridic de succes
      • 9.1. Transplantul juridic intre succes si insucces
      • 9.2. Modele ale transplantului juridic de succes
    • §10. Precizari metodologice
  • Sectiunea a 5-a. Dreptul romanesc intre transplantul juridic comunitar si cultura juridica nationala
    • §1. Actualitatea teoriei formelor fara fond in contextul integrarii europene a Romaniei
    • §2. O epistemologie romaneasca a transplantului juridic: teoria formelor fara fond
      • 2.1. Transplantul juridic, ca modalitate de construire a dreptului (national), este firesc si cu aplicabilitate universala (fondul nu se poate dezvolta fara forma)
      • 2.2. Pentru atingerea unor obiective politice si economice specifice, ingineria cultural-juridica este acceptata (forma creeaza fondul)
      • 2.3 Importul juridic este firesc, dar trebuie sa fie facut atunci cand este necesar (forma completeaza fondul)
      • 2.4. Importul juridic poate produce dezechilibre culturale si cultural-juridice in societatea importatoare (forma irita fondul)
      • 2.5. Importul juridic poate determina o inadecvare funciara a institutiilor juridice importate la dimensiunea culturala a societatii importatoare (fondul distorsioneaza forma)
      • 2.6. Importul juridic trebuie sa aiba succes (fondul asimileaza forma)
    • §3. Teoria fondului care creeaza forma este depasita?
  • Sectiunea a 6-a. Bibliografie
• Capitolul IX. Compararea juridica, dreptul inteles prin prisma culturii (law as culture) si problematica integrarii juridice europene
  • Sectiunea 1. Dreptul Uniunii Europene – o constructie normativ-pozitivista
  • Sectiunea a 2-a. Traditiile juridice europene sunt neconvergente/incomensurabile
  • Sectiunea a 3-a. Drept si cultura
    • A. Latitudinile ideatice, spirituale, interne ale culturii juridice
    • B. Modul in care cultura juridica se exprima si comunica
    • C. Latitudinile externe, manifeste ale culturii juridice
  • Sectiunea a 4-a. Dreptul comparat si comensurabilitatea culturilor/traditiilor juridice europene
  • Sectiunea a 5-a. Problemele compararii si unificarii dreptului in UE
    • §1. Diversitatea culturilor juridice nationale, manifestata in procesul de aplicare a dreptului european, pune in pericol unitatea acestuia
    • §2. Transplantul juridic ce sta la baza integrarii juridice europene ia, uneori, forma unei „iritari juridice” cu efecte negative
    • §3. O cultura juridica europeana, solutia unei reale convergente juridice in UE?
    • §4. Ce reprezinta cultura juridica europeana?
    • §5. Ar putea fi cu adevarat posibila o cultura juridica europeana?
  • Sectiunea a 6-a. Bibliografie