Psihologia varstei a treia si a patra - Gabriela-Maria Man

Cartea de fata porneste de la imaginea pe care societatea o are despre varsta a treia si a patra, prezentand mai apoi principalele dovezi si studii recente, care sprijina sau contrazic stereotipurile despre varstele avansate. Referindu-se la probleme specifice varstei inaintate, legate de sanatate, abilitati cognitive, stari afective si relatii sociale, Psihologia varstei a treia si a patra se bazeaza pe date statistice din ultimii ani, citeaza cercetari de ultima ora din neurostiinte si prezinta o serie de studii realizate pe populatia din Romania. Un alt aspect inedit al cartii este tratarea diferentiata a varstelor avansate (varsta a treia - de la 65 la 79 de ani, varsta a patra - de la 80 de ani in sus), din cauza faptului ca, in prezent, odata cu imbunatatirea conditiilor sociale si medicale, o persoana poate parcurge mai multe decenii ca varstnic, ceea ce implica schimbari fizice si psihice etapizate si specifice. Cartea este un ghid necesar pentru psihologi, dar si pentru specialistii din sociologie, asistenta sociala si medicina.

Cand devenim varstnici? Potrivit Organizatiei Natiunilor Unite o persoana este etichetata ca varstnica la 60+ ani, insa potrivit Organizatiei Mondiale a Sanatatii varstnica este o persoana de abia la 65 de ani si dupa aceasta varsta. Totusi la nivelul anumitor societati si varsta de 55 de ani poate fi o demarcare valida a debutului varstei a treia. Practic delimitarea varstei a treia este o chestiune complexa, ceea ce ne permite sa afirmam ca raspunsul la intrebarea cand o persoana devine varstnica? poate fi corect si la 55 de ani si la 60, dar si la 65 de ani, in functie de momentul, criteriul si persoana pe care o intrebam.
- Autoarea

Studiile care au luat in considerare fericirea, la diferite varste, au relevat faptul ca exista o diferenta marcanta intre adultii varstnici si persoanele de varsta mijlocie, dat fiind faptul ca intre 40-49 de ani starea de bine ar fi cea mai scazuta de pe parcursul varstei adulte, iar intre 61 (cu putin inainte de debutul varstei a treia) si 70 de ani (la varsta a treia) se pare ca persoanele sunt cele mai fericite dintre toti adultii. Aceste rezultate nu se aplica si persoanelor de varsta a patra din ce moment exista regrese marcante la nivelul starii de bine dupa varsta de 80 de ani.
- Autoarea

Gabriela-Maria Man, doctor in psihologie al Universitatii "Al.-I. Cuza" din Iasi, este psihoterapeut specializat in psihodrama clasica, cadru didactic universitar si autor al unor articole stiintifice in domeniul dezvotarii umane la varstele avansate.

Cuprins

Partea 1. Cine este varstnic

Repere ale partii 1
1.1. Definirea varstei a treia si a patra — limite
1.2. Delimitarea varstelor avansate in functie de perceptia sociala
1.3. Delimitarea in functie de gen
1.4. Delimitarea in functie de varsta de pensionare
1.5. Delimitarea in functie de aspectele fiziologice
1.6. Delimitarea in functie de varsta cronologica
1.7. Delimitarea varstei a treia in functie de varsta prospectiva
Concluzii ale partii 1

Partea a 2-a. „Incaruntirea" lumii

Repere ale partii a 2-a
2.1. Lumea acum
2.2. Lumea in viitor
2.3. Factorii relationati cu schimbarile demografice
2.3.1. Reducerea mortalitatii infantile
2.3.2. Schimbari la nivelul cauzelor care determina decesul
2.3.3. Declinul fertilitatii
2.3.4. Conditiile de trai din prezent
2.4. Cat de longevivi putem fi?
Concluzii ale partii a 2-a

Partea a 3-a. Statutul social al varstnicului

Repere ale partii a 3-a
3.1. Statutul actual a varstnicului
3.2. Stereotipurile referitoare la varstnici
3.2.1. Varstnicii perceputi ca persoane prietenoase
3.2.2. Varstnicii perceputi ca persoane incompetente
3.2.3. Varstnicii perceputi ca persoane demne de admiratie si mila
3.2.4. Varstnicii perceputi ca persoane etice
3.2.5. Varstnicii in activitatile profesionale
3.2.6. Varstnicii perceputi ca fragili si cu probleme de sanatate
3.2.7. Varstnicii perceputi ca asexuali
3.2.8. Varstnicii perceputi ca povara sociala
3.2.9. Varstnicii vazuti fara ajutor sau vazuti ca dezavantajati
3.2.10. Alte stereotipuri aplicate varstnicilor
3.3. Factorii asociati cu stereotipurile la varstele avansate
3.3.1. Varsta
3.3.2. Genul
3.3.3. Nivelul de saracie
3.3.4. Mediul profesional
3.4. Impactul stereotipurilor asupra varstnicilor
3.5. Alte aspecte relationate cu atitudinea fata de varstnici
3.5.1. Perturbarea comunicarii cu varstnicii
3.5.2. Varstnicii nu sunt cei mai stereotipizati
3.6. Beneficii ale statutului de varstnic
3.7. Cateva dintre mediile in care se manifesta o atitudine negativa fata de varstnici
3.7.1. Sanatatea
3.7.2. Mass media
3.8. Istoricul atitudinilor fata de varstnici
3.9. Teoriile explicative ale ageism ului
3.9.1. Teoria managementului terorii
3.9.2. Teorii asupra frumusetii si impactul asupra stereotipurilor
3.9.3. Teoria identitatii sociale
3.9.4. Alte teorii explicative pentru ageism
3.10. Impactul introducerii varstei a patra asupra stereotipurilor
Concluzii ale partii a 3-a

Partea a 4-a. Schimbari la nivel fizic

Repere ale partii a 4-a
4.1. Schimbarile fizice
4.1.1. Schimbarile la nivel senzorial
4.1.2. Schimbari fizice la nivel psihomotric
4.1.3. Schimbari la nivel cerebral
4.2. Sanatatea la varstele avansate
4.3. Afectiuni frecvente la varsta a treia si a patra
Concluzii ale partii a 4-a

Partea a 5-a. Impactul stilului de viata asupra sanatatii fizice si psihice

Repere ale partii a 5-a
5.1. Activitatea fizica/sportul
5.1.1. Sportul/activitatea fizica si procesarea cognitiva la varstele avansate
5.1.2. Sportul si starea de bine
5.1.3. Sportul si functionarea fizica la varstele avansate
5.1.4. Sportul/activitatea fizica si decesul la varstele avansate
5.2. Alimentatia
5.2.1. Dieta mediteraneeana si implicatiile ei la varstele avansate
5.2.2. Alte diete asociate cu functionarea buna la varstele avansate
5.2.3. Deprivarea calorica — impactul la varstele avansate
5.2.4. Alimentele bogate in omega-3 — functionarea cognitiva si emotionala
5.3. Fumatul
5.4. Stimularea intelectuala
5.4.1. Invatarea mai multor limbi straine
5.4.2. Stimularea cognitiva de la locul de munca
5.4.3. Stimularea prin programe structurate
5.5. Stimularea prin implicarea in activitati utile
5.6. Stimularea sociala — impactul asupra varstelor avansate
Concluzii ale partii a 5-a

Partea a 6-a. Abilitatile cognitive la varstele avansate

Repere ale partii a 6-a
6.1. Dinamica la nivel cognitiv
6.2. Memoria
6.2.1. Memoria de scurta durata
6.2.2. Memoria de lunga durata
6.2.3. Dincolo de uitarea obisnuita la varstele avansate
6.3. Viteza de procesare cognitiva la varstele avansate
6.4. Functiile executive la varstele inaintate
6.5. Efectul pozitiv relationat varstei la nivelul abilitatilor cognitive
6.5.1. Efectul pozitiv relationat varstei si memoria
6.5.2. Efectul pozitiv relationat varstei si atentia
6.5.3. Efectul pozitiv relationat varstei si procesul decizional
6.6. Schimbari cognitive intre generatii
Concluzii ale partii a 6-a

Partea a 7-a. Aspectele emotionale la varsta a treia si a patra

Repere ale partii a 7-a
7.1. Stereotip si realitate la nivel emotional
7.2. Mai fericiti la varsta a treia? Dar la varsta a patra?
7.3. Stabilitatea emotionala
7.4. Tipurile de emotii care apar prevalent la varstele anansate
7.5. Acceptarea si impactul ei asupra emotiilor pozitive si negative
7.6. Emotiile diferite au scopuri diferite
7.7. Perceptia limitarii timpului ramas de trait — element de dezvoltare emotionala la varstele avansate
7.7.1. Scopuri diferite la persoane de varste diferite
7.7.2. Varstnicii percep timpul ca fiind limitat
7.7.3. Mecanismele prin care limitarea timpului ramas de trait faciliteaza litatea pozitiva
7.8. Diferiti in confruntarea cu respingerea sociala
Concluzii ale partii a 7-a

Partea a 8-a. Relatiile sociale la varstele avansate

Repere ale partii a 8-a
8.1. Aspecte cantitative ale relatiilor sociale la varstele avansate
8.2. Calitatea relatiilor sociale la varstele inaintate
8.2.1. Managementul situatiilor
de criza interpersonala
8.2.2. Cooperarea facilitata si de cei din jur
8.3. Relatiile familiei actuale — particularitati
8.3.1. Familii „vrej de fasole"
8.3.2. Familii bi sau unigenerationale
8.3.3. A fi varstnic si ingrijitor al altui varstnic
8.4. Relatiile de cuplu la varstele avansate
8.4.1. Statutul marital la varstele avansate
8.4.2. Relatii de cuplu mai gratificante la varstele avansate
8.4.3. Relatiile de cuplu si starea de bine
8.4.4. Suportul emotional in cuplu la varstele avansate
8.4.5. Suportul in caz de neputinta
8.5. Relatia cu propriii copii adulti
8.5.1. Aspecte calitative ale relatiei cu copiii adulti
8.5.2. Propriii copii adulti ca ingrijitori
8.6. Relatia cu propriii nepoti
8.6.1. Ingrijirea nepotilor
8.6.2. Parinti pentru a doua oara — parinti surogat
8.7. Relatiile de munca la varstele avansate
8.8. Relatiile de prietenie de la varstele avansate
Concluzii ale partii a 8-a

Bibliografie